samedi 30 mai 2009

Azi, la noi in curte

Dadi

Anna, iepurasul Pinpin si motanul Aliosha

vendredi 22 mai 2009

O zi speciala si frumoasa pt noi

Azi, la ora 18h30, coborand scarile Dadi a incercat sa sara pe o treapta. E prima oara cand a incercat asa ceva si am fost extra super mega emotionati. Deci e PRIMA oara cand ne-a aratat ca a inteles ce are de facut, pana acum vazusem ca ar vrea sa sara dar nu stia cum. Azi a aratat ca STIE miscarea, deci in curand va si reusi sa o faca. Evident ca l-am pus sa mai sara ca sa si il filmez nitzel pe dragu' mamii, dovada imediat ( din cauza efortului a schiopatat putin, insa a meritat). Eu si Papa am plans ca doi copii de fericire. Am plans in fata lui, dar radeam in acelasi timp.

Mai vreaaaaaau !

J'adoooooooooore !




Azi sunt bine dispusa si m-am gandit sa inaugurez o rubrica noua.

Tot cautand o tricicleta noua pt fiu-miu am dat peste asta. Se numeste TAGA STROLLER TRIKE si se pare ca tocmai s-a lansat in Europa. Costa cam 1700 euro pt cine are cu ce si doreste.







In final va invit sa dati boxele la maxim pt :



lundi 18 mai 2009

Paranoia de mamica

Spuneti-mi ca o sa rad de mine peste cativa ani!! Ca trebuia sa las in pace copilul sa creasca in ritmul lui. Ca se putea si fara sa ma joc cu el pe covor ore intregi si sa-l antrenez prin parcuri sa se catere peste tot. Ca mai bine ma bucuram de anii astia decat sa bocesc toata ziua in perna si sa vad viata in negru ( cu tonuri de roz din cand in cand, recunosc). Abea astept sa-mi ziceti asta !!! Pana atunci continuam asa cum am inceput. Noroc cu sotul ca el echilibreaza balanta, e optimistul casei!
Sunt constienta ca nu-i asa o mare tragedie ca fiu-miu nu va fi un sportiv de performanta ( nici eu nu sunt si nici nu voi fi ) sau ca mai sparge una alta ... dar imi zic si eu ca daca anticipez viitoare dificultati si il ajut la timp, va avea mai putine greutati decat ar fi avut daca as fi fost doar spectator in viata lui. Am zis!

vendredi 15 mai 2009

A moi!

De o saptamana am lucrat cu Dadi intens ca sa invete sa foloseasca ideea de posesie. A moi! Este ciudat sa vezi un copil care nu isi revendica teritoriul. In seara asta spalam vasele si il vad ca insfaca detergentul de vase si fuge. Incep sa rad si fug dupa el, ajunge la usa, se intoarce cu fata spre mine, imi zambeste angelic si imi spune: "à moi ! " strangand in brate flaconul. Tare dulce a fost!

Mai vreau!

lundi 11 mai 2009

Forêt Noire in pahar


Pt 6 persoane avem nevoie de biscuiti cu migdale zdrobiti (eu am gasit in comert asa ceva, dar exista si reteta ) .


Pentru garnitura:

400 g smântână
100 g zahăr
200 g mascarpone
1 borcan de visine
cacao

Pregătirea

Puneti visinele la macerat cu o seara inainte. Amestecati smantana cu zaharul pana obtineti o frisca tare. Amestecati crema mascarpone pana devine o spuma si apoi adaugati treptat si frisca. Impartiti apoi crema in 2, iar una din jumatati o amestecati cu cacao sau cu cafea ness.

In pahare decorati asa: un strat de piscoturi pisate, un strat de visine, un strat de crema alba, iar visine,apoi un strat de crema cu cacao, apoi iar visine. Oricum il puteti decora in cate straturi doriti. Lasati cateva ore la frigider inainte de a servi. E delicios! Recunosc ca reteta originala e cu visine macerate, dar eu le-am pus direct din compot si a fost f bun. Depinde de ce prefera fiecare.

Life’s for sharing

Pe 30 aprilie as fi vrut sa fiu la Londra, iata de ce :


Peste 13 000 de persoane s-au adunat in Trafalgar Square la un flashmob muzical impresionant.
Bun, evenimentul a fost organizat de T Mobile, dar asta chiar nu mai conteaza :-))


Mi-ar mai fi placut sa dansez si in gara din Antwerpen:

dimanche 10 mai 2009

Activitati pt ameliorarea motricitatii fine

Acest articol va fi completat pe masura ce voi gasi idei interesante. Jocurile se adreseaza mai ales copiilor cu probleme de motricitate fina ( indemanare), insa oricine se poate inspira pt a stimula copilul. Sunt activitati pe care parintii le pot face impreuna cu copilul pe langa recuperarea facuta cu un psihomotrician sau ergoterapeut.






  • Desenul in nisip sau faina, avantajul fiind ca putem reface la infinit "foaia de desen", iar copilul invata sa foloseasca degetul aratator












  • Pictura cu spuma de ras pe o oglinda



  • Plastelina


  • Jocuri de lemn de incastrat, puzzle de lemn cu forme geometrice. Noi am folosit cu succes asa ceva:
  • Un joc interesant este cel de insirat perle mari pe un siret. La Dadi i-au trebuit cateva luni pana a inceput sa aiba o oarecare precizie in gesturi, dar a meritat efortul.




  • Jocuri de bricolaj adaptate varstei copilului ( ciocan, suruburi de invartit, fixat cuie etc)



  • Un alt joc care ne-a fost de mare folos la inceput a fost o pusculita de plastic transparenta in care Dadi trebuia sa introduca jetoane colorate. La inceput a fost extrem de pasionat si a facut eforturi imense pt a reusi sa prinda corect jetonul, acum nu mai face asa ceva, il plictiseste.


  • Jocuri cu lipire ( de ex. lipit bucatele de hartie pe o plansa)




  • Inchideti si deschideti cutii, sticle de plastic, nasturi, fermoare. Noi avem jucaria asta:




  • Inchideti si deschideti o foarfeca, un lacat, o usa cu cheia, o cutie etc.

  • Presati o sticla de plastic umpluta pana la jumatate cu o apa viu colorata

  • Cantati la mini-pian, xilofon ( asa o fi in romana ?). Orice jucarie muzicala poate fi utila.


  • Jocuri cu mingea. Pt ca baietelul meu nu lovea deloc mingea cu picorul am inceput prin a da cu piciorul intr-o oala zornaitoare, ceea ce l-a incitat sa continue activitatea. Iar intr-o zi ne-am trezit ca da timid cu piciorul si intr-o minge.



  • In bucatarie vom gasi intotdeauna ocazii de a invita copilul sa participe activ. In functie de dexteritatea lui poate amesteca crema unei prajituri, lucra coca, turna apa dintr-o sticla mica de plastic intr-un pahar. Insist pe sticla de plastic pt ca din cauza problemelor de motricitate fina ei pot scapa f usor obiectele din mana.

  • Cumparati jocuri educative. Pe situri specializate veti gasi jocuri educative pentru ameliorarea motricitatii fine si globale. La siturile mele favorite am pus cateva exemple de situri din care va puteti inspira pt a gasi produse adaptate nevoilor voastre.


  • Desen. Pt inceput puteti folosi creioane triunghulare care faciliteaza o apucare corecta. De asemenea in comert putem gasi acest suport in care se baga creionul si care ajuta f mult atunci cand copilului ii este imposibil sa tina creionul.


    IMPORTANT : cotidianul nostru nu trebuie sa devina o permanenta sedinta de reeducare. Desi si noi am fost tentati in primele luni, am invatat cu timpul sa privilegiem aspectul ludic al activitatilor, iar reeducarea se face intr-un mod natural, fara nicio presiune. Increderea in sine a copilului cu probleme de motricitate globala si fina este foarte scazuta, el trebuie incurajat si felicitat pt orice efort depus sau reusita. Nu deveniti insistenti si nu stresati copilul! Stiu ca e greu, dar stresul parintelui nu il ajuta deloc.

samedi 9 mai 2009

Micul artist


De ceva timp ma gandeam ca ar fi timpul ca Dadi sa descopere pictura. Pentru inceput am achizitionat un set de culori ultralavabil, un bloc de desen si un sortulet protector. Sortuletul este foarte important, veti vedea si singuri de ce. Atelierul a fost instalat pe terasa pe o masuta cu plan usor inclinat.


Nu a fost nevoie de foarte multa instructie, a inteles foarte repede ce are de facut si s-a pus pe treaba. M-am grabit sa ii fac cateva poze si un film si am avut dreptate sa o fac, deoarece minunea nu a durat mai mult de 10 minute. Imi era oarecum frica sa nu fie tentat de gustul culorilor ... ei bine, nu a incercat nici macar o data sa le guste. Un mare succes operatiunea din 8 mai : 3 desene superbe.

Tort Pavlova


O prietena mi-a recomandat Tortul Pavlova. Zis si facut! Am luat reteta de aici . Recunosc ca bezeaua nu a fost comestibila in intregime, insa a iesit un tort superb (pt o incepatoare ca mine) pe care l-am mancat cu placere.

Despre Dadi

Iata ce scriam cuiva acum aproape un an despre Dadi.


Baietelul meu era cam la fel : nu tinea nimic in manuta, nu ducea nimic la gura ( cand incerca nu o nimerea), orice obiect sau jucaria ii cadea la mana, incerca sa vada daca nu are ceva care se roteste. In schimb a fost tot timpul comunicativ cu noi si f zambitor de dimineata pana seara. Plansul la el a fost intotdeauna semn de boala.Cu toate eforturile noastre abea dupa 16 luni a inceput sa duca la gura obiecte sau mancare ... acum baga in gura orice gaseste pe jos, fie ca misca sau nu Intotdeauna ni s-a spus ca e doar o problema de motricitate fina ... noi intotdeauna am observat ca evolueaza lent fata de alti copilasi, dar eram oarecum optimisti. Pana acum 2 saptamani cand la vizita de la pediatru, un nou pediatru ... m-am apucat sa-i explic temerile mele fata de evolutia lui ... pediatra l-a examinat, l-a pus sa faca un test cu forme de incastrat si apoi a trebuit sa completam un chestionar adaptat varstei de 18 luni, desi el are deja 21. L-a completat tatal, care il vede doar seara, la unele intrebari a raspuns negativ, desi nu era cazul ... ma rog, am facut un punctaj foarte mic ... parca a cazut cerul pe mine cand a inceput sa-mi insire acolo numele specialistilor catre care trebuie sa ne indreptam pt a-l testa.

Sper ca nu e prea lung mesajul meu ... dar ideea pediatrului este ca aceste probleme de motricitate fina au dus la alte retarduri si ca trebuie sa actionam rapid pt ca el sa poata intra la scoala la 3 ani. Acum e vara, toata cabinetele sunt inchise pana in septembrie, asa ca noi ne-am pus pe treaba.
Ce am facut :
- am ascuns toate jucariile muzicale si toate bilele, orice avea rotite.
- jucariile cu care lucram pt motricitatea fina le scoatem pe rand
- jucariile pe care le folosim acum sunt doar forme de incastrat si jocuri de constructie ( din cand in cand scoatem la umina vechi jucarii asa, pt relaxare)
- ne jucam pe rand cu el, eu in timpul zilei cat pot, sotul seara; il ajutam sa puna formele in cutie, iar atunci cand reuseste il apludam ( culmea e ca si pana acum ne jucam cu el, dar nu luasem in serios jocul asta ... adica ne jucam de placere, fara nici un scop pedagocic)
- am inventat si un joc : intr-o pusculita transparenta el trebuie sa bage niste jetoane colorate ... ideea e ca se bucura cand vede acele jetoane inauntru
- in gradina : adunat pietricele si pus intr-o galeata : toata lumea participa la joc pt a-l incuraja ( dar mai mult ii punem la indemana pietricelele).
Cam asta am facut noi pana acum, asteptam sa treaca luna august si in septembrie incepem testele.
Deci Dadi a avut dintotdeauna probleme de motricitate fina : f tarziu a dus la gura mancarea, biberonul si l-a tinut f tarziu; acum, la 21 de luni, inca e neindemanatic, nu foloseste manutele in acelasi timp, nu stie sa sara, se catara doar pe fotoliu si pat, dar nu pe ceva mai inalt, nu tine o minge in mana, nu da cu piciorul in minge ... dar face progrese : de cateva zile mananca singurel cu furculita. Cu lingura inca nu reuseste prea bine. Jetoanele le baga in pusculita fara probleme. Deci pe motricitatea fina lucram intens cu el si se vad rezultatele.

Pediatrul a fost dur cu noi pt ca a spus ca avem si probleme grave de comunicare pt ca el inca nu face fraze simple ... stie o gramada de cuvinte, dar nu spune cate doua odata ... dar si aici e mult de povestit si ca nu e cazul sa o fac pe topicul tau.Sper ca ai inteles ceva din ce am scris, sunt super obosita si nu stiu cat am fost de coerenta. Si noi ne-am pus la inceput problema daca nu e autism pt ca atunci cand era micut nu reactiona la zgomot sau cand ne vedea ... pana la urma a fost doar o problema de auz ce a fost descoperita destul de tarziu ... la toamna ne intoarcem la un control ORL sa vedem cum stam. In afara de ce am spus dspre el, Dadi e un copil adorabil, cu un zambet ce vine parca din inima si care topeste pe oricine.


De atunci lucrurile merg inainte cu greu ... insa important e ca evolueaza. Blogul acesta va vorbi mai ales despre Dadi si eforturile noastre. Sunt la inceput, asa ca iertati-mi balbaiala. Articolele despre motricitatea fina si dispraxie vor fi modificate, pe masura ce voi gasi materiale interesante.

La 2 ani si 7 luni

Dadi face progrese mari, insa pot sa spun ca mai e mult pana departe.

- are ceva mai multa forta in brate
- se poate catara pe un scaun cu destula usurinta
- de o saptamana lanseaza mingea ( nu foarte tare, insa miscarea pe care o face e corecta cat de cat)
- uneori da cu piciorul in minge (si mai nou in sora-sa, lucru invatat la cresa, cred)
- alearga foarte prost si stangace si incet
- nu poate sa sara deloc nici de pe o treapta, nici de jos in sus; imi dau seama ca isi doreste sa sara, insa nu stie cum; deocamdata a inteles si indoaie genunchii ... e si asta un inceput!
- nu pedaleaza; psihomotriciana a spus ca si saritul si pedalatul vor veni dupa ce va incepe sa alerge
- are mersul unui copil de 1 an jumate
- cade f des, se impiedica si de o musca daca ii sta in cale; incepe totusi sa evite obstacolele

La capitolul indemanare stam asa:

- f neindemanatec, dar cu dorinta mare de a face lucruri
- mananca si se murdareste pana la papuci
- rastoarna tot de pe masa, varsa apa pe el
- pune 7 sau 8 cuburi unul peste altul si apoi darama cu mare placere turnul, insa nu poate sa faca un tunel din trei cuburi ( asta se va cere la testul de 3 ani)
- creionul il tine intr-un stil propriu, urmeaza sa achizitionez un maner special, sa vedem daca il ajuta
- rar foloseste ambele maini pt a face o actiune, de multe ori trebuie sa ii amintesc ca are 2 maini

Dispraxia

Dispraxia: handicapul fantomă!

(articol in lucru)

Dispraxia este un handicap invizibil si, probabil, cel mai subtil din toate handicapurile fizice.

Dar ce este dispraxia?

Dispraxia este o afectiune neurologica, prezenta la aproximativ 6% din copii, exprimandu-se printr-o tulburare mai mult sau mai puţin severă a abilitatii de planificare şi coordonare a mişcărilor necesare pentru executarea unei acţiuni. Acest lucru se traduce printr-o dificultate de a gândi şi de a organiza o acţiune în cap şi si de a o executa de mai multe ori pana cand aceasta devine un automatism.

De exemplu : pt a bea un pahar cu apa oamenii fac miscarea intr-un mod foarte natural: privesc paharul, il situeaza pe masa, intind mana in directia buna, apreciaza cantitatea de lichid din pahar si isi potrivesc forta cu care vor apuca paharul etc. Un dispraxic este capabil sa aprecieze corect aceste informatii, insa ii este foarte greu sa lege intre ele aceste secvente de miscari pt a executa actiunea.

Dyspraxia nu este:

- Dizabilitate intelectuala
- Paralizie cerebrala
- Tulburare de comportament
- Lene sau lipsa de interes
- Disfazie sau dislexie

Aici puteti vedea un film foarte interesant ( in franceza) despre dispraxie.

Drama handicapului invizibil


Copiii suferind de dispraxie sunt in linii mari niste copii "normali". Ei par a "functiona" oarecum bine, insa sunt in imposibilitatea de a fi perfect autonomi. Ei au adesea competenţe lingvistice bune, unii chiar vorbesc foarte mult şi au un bun vocabular. . Si cuu toate acestea, în majoritatea cazurilor, ei se află în imposibilitatea de a-şi exprima bine gândurile şi emoţiile. Din aceste motive se produc uriaşe neînţelegeri. De fapt invizibilitatea acestui handicap provoacă o mulţime de neînţelegeri. Copiii dispraxici au mare nevoie de sustinerea familiei pentru introducerea lor în societate şi in şcoală. Invizibilitatea acestui handicap pune piedici serioase parintilor care doresc sa faca cunoscuta suferinta copilului lor.

Desi cei care intalnesc copilul din cand in cand constata ca acesta face mici progrese si nu vad amploarea dificultatilor, in general parintii isi dau seama inca de la varsta prescolara ca ceva nu merge la copilul lor.



Cum putem recunoaste simptomele? Copilul meu ...


- este de multe ori stangace: rastoarna, sparge, scapa sau murdarste tot ce atinge.
- nu se poate imbraca, spala sau sterge singur
- foloseste cu greu tacamurile atunci cand mananca, se murdareste foarte des si nu isi poate taia alimentele
- isi pierde foarte des sau isi uita lucrurile personale, nu le poate aranja si nici organiza
- nu ii plac jocurile de strategie, de constructie sau puzzle
- scrie cu o mare dificultate, iar desenele lui sunt foarte simple şi inadecvate vârstei. Această problemă rămâne valabila în ciuda tuturor eforturilor copilului.
- nu poate folosi foarfeca.
- nu urmareste instructiunile la scoala si uita foarte repede ce are de facut
- prinde cu greu o minge in mana si nu poate pedala


De asemenea putem observa ca un copil ce prezinta aceste simptome ce apar in general intre 2 si 3 ai, poate, de asemenea, vorbi tarziu si cu dificultate.

Bineinteles ca nu toti copiii care merg si vorbesc tarziu sunt dispraxici, dar instinctul de mama e sfant. Daca ti se pare ca ceva nu e in regula cu copilul tau nu ezita sa consulti un neuropediatru.

Cu cat diagnosticul se va face mai devreme, cu atât mai bine pentru copilul dumneavoastră care va incepe recuperarea rapid. Ideal ar fi ca diagnosticul sa fie pus inainte de inceperea scolii.

Motricitatea fina

Odata cu perfectionarea motricitatii generale se dezvolta si motricitatea fina. Daca la sfarsitul primului an de viata copilul incerca sa prinda obiectele cu varfurile degetelor, la doi ani devine mult mai indemanatic si este capabil sa le apuce fie cu degetele, fie cu toata mana, se apropie de orice si le duce la gura, toate acestea reprezentand modalitati de cunoastere. Sau, dupa ce ajunge la un obiect, il arunca, in lasa sa cada, il aseaza in alta parte, il manevreaza, etc. Curiozitatea este foarte mare la aceasta varsta, astfel ca scotoceste prin orice sertar, dulap, cos de gunoi, etc., la care are acces. Apare pericolul intoxicatiilor si accidentelor de tot soiul, deci trebuie sa aveti grija la ce poate ajunge. Nu este cazul sa-l opriti, sa-l "faceti cuminte", ci doar sa-i canalizati energia catre alte activitati, mai putin suparatoare pentru adulti si mai putin riscante pentru el. Insa aceasta perioada isi pastreaza gradul ei de importanta in determinarea comportamentelor de mai tarziu in legatura cu munca si ordinea.

Putem îmbunătăţii motricitatea fină şi grosieră a copiilor cu dificultati motrice utilizând tehnici specifice de psihomotricitate şi kinetoterapie. Totodată, îmbunătăţirea psihomotricităţii o vedem ca o finalitate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a gradului de adaptare în societate.