Si evident ca atunci ma gandesc sa scriu aici ... ca nu am cui sa ma plang ... R e prea ocupat cu jobul ca sa ne vada si nici nu pot sa-i spun nimic pt ca are o luna infernala la serviciu, pe maica-mea ( the real one) cel mai mult o intereseaza sa fie V frumos si inalt ca ea, pe C ( mama mea de suflet) nu o mai pot necaji toata ziua, iar pe restul nu-i prea intereseaza.
Azi dimineata am plecat plangand de la scoala. I-am spus educatoarei ca cei de la centrul unde face V terapie ocupationala mi-au spus ca ar fi bine sa facem un dosar ca sa obtina insotitor la scoala. In sufletul meu am sperat ca e o exagerare si ca e un vis urat. Dar ea mi-a raspuns :" Ne-am gandit si noi ( scoala) la asta, discutam in februarie cand se intalneste Echipa Pedagogica". ZBANG !
Si am plecat plangand de acolo pt ca sunt speriata, nu stiu ce are si nu stiu ce sanse de recuperare are. Degeaba avem o casa frumoasa, degeaba ne mai facem ca totul e in regula, degeaba daca V nu e bine.
Si ii detest pe toti cei care mi-au spus ca exagerez, pe toti cei care isi dau ochii peste cap si imi spun ca nu e asa o tragedie, ei insisi vorbind din pozitia comoda de parinti cu copii fara nicio problema.
Sfarsitul de an a fost frumos. Pe data de 13 decembrie, seara, V a luat mingea in mana pt prima oara si a aruncat-o spre mine. pt prima oara m-a invitat la joaca, ne-am bucurat enorm si de atunci ne jucam cu mingea in fiecare zi. Si asta m-a facut optimista, vad ca evolueaza in continuu si cu vorbitul si cu mici reusite zilnice ... si stiu ca nu e destul, dar eram optimista. Iar azi m-a calcat realitatea in picioare!
SUNTEM cu tine si nu uita ce ti-as spus D!
RépondreSupprimerScumpa mea mamica incercata...
RépondreSupprimerEu nu stiu toata povestea. stiu doar ce am "prins din zbor" din discutiile de la odisee, sau din ce am dedus cititndu-te. dar am inteles ca singura sansa a lui V., esti TU!nimeni nu il iubeste mai mult, nimeni nu il intelege mai mult,nimeni nu il simte mai bine, nimeni nu cauta mai mult, nimeni nu plange mai mult, nimeni nu isi doreste mai mult decat tine ca el sa fie fericit.Pentru asta, cred ca nu putea sa aiba o mama mai buna, scumpul V.Nu iti inteleg suferinta si strigatul de revolta si nici nu mi-as dori acest lucru. Dar vreau sa stii ca exista intr-un capat indepartat de lumea, un gand bun pentru V., un gand bun pentru tine! Cred ca urarea cea mai potrivita pe care ti-o pot face acum la inceput de an este-banala, dar sincera-sa nu iti pierzi farama de speranta pe are am intrevazut-o in postarile tale anterioare.Te imbratisez...Rux
Oana ( cred), mersi mult de tot.
RépondreSupprimerRux, ce frumos ai scris! No, eu am bocit toata ziua, acum beau un pahar de vin si de maine ne revenim ca nu avem timp de bocit prea mult.
O sa il ajutam si o sa facem tot ce trebuie sa fie bine. Si daca trebuie insotitor, il va avea si gata. Sunt lucruri mult mai grave pe lumea asta decat un copil foarte naiv ...
Multumesc tuturor celor care m-au interpelat pe mess sau la telefon. Din punctul asta de vedere am avut o zi frumoasa in care am vorbit cu oameni dragi.
Iti spun si eu, ce ti-a zis Ruxi: cauta sa nu iti pierzi speranta!
RépondreSupprimerVladi e un norocos cu asa o mamica! Si asa cum ai zis, o sa faceti tot ce trebuie ca sa fie bine!
Ai un copil special, un copil bun, cald, iubitor, pe care Domnul ti l-a trimis cu un scop.
Va imbratisam strans si va trimitem gandurile noastre bune.
Caprioara, Ilinca si Matei
Mai Aricior,
RépondreSupprimerNu ma cunosti, dar eu te urmaresc pe DC (sunt si eu membra activa) si mi-ai placut intotdeauna. Abia azi am aflat despre ceea ce traiesti cu puiul tau.
Vreau sa-ti spun un singur lucru: poti face TOT ceea ce-ti doresti! Vrei ca V sa fie bine? V VA FI BINE! Nu spun povesti. Cunosc povestea unei mamici care a transformat un baietel cu autism intr-un baietel aproape normal (spun aproape pt ca mai are putin de lucru ...) dar a izbandit!
Si voi veti izbandi! Nu-ti pierde speranta nici o clipa! Iar daca ai momente de slabiciune...asta e! Plangi, injura, da cu pumnii in pereti...apoi ia-o de la capat cu zambetul pe buze si cu inima increzatoare!
Iti tin pumnii si sunt sigura ca veti trece peste acest impas! Puiul tau va fi bine!
Simti cateodata ca va fi bine ?
RépondreSupprimerSunt sigura ca atunci, cand ti-a aruncat pt prima data mingea ai simtiti ca totusi, cumva, veti fi bine.
Aminteste-ti asta cateodata. Sa poti privi inspre ziua de maine mai senina !
Multa sanatate si sa luati cele mai bune decizii! Nu puteti face investigatii suplimentare?
RépondreSupprimerAm citit pe DC ca ai un puiut special si asa am ajuns aici. Nu stiam ca ai probleme cu baietelul tau. Dar din cite am citit aici el evolueaza si iti urez sa evolueze mult mai mult si mai bine. Si sa gasiti diagnosticul corect.
Am vazut poze cu voi si cu copiii, sint niste scumpi.
Abi mami, mersi. Iti urez mult spor si bafta la toate proiectele
RépondreSupprimerMami doamna echechecu, multzam frumos ! :-) incerca sa te caut pe DC :-)
Mamica de Giulia, multumesc si tie!
Simona, multumesc de urari si complimente.